va doresc tuturor un craciun fericit
joi, 23 decembrie 2010
Romania si Schengen
Totul a demarat la inceputul anilor 80 la nivel european in urma unor discutii legate de importanta termenului libertate de miscare
In anul 1984, fostul cancelar german Helmut Kohl s-a intalnit cu presedintele de atunci al Frantei, François Mitterand, la trecerea frontierei « Goldene Brenn » din apropiere de Saarbrücken. Aici au luat decizia de a elimina controalele la frontiera dintre Germania si Franta. Nici unul din ei nu banuise atunci ce insemnatate vizionara va avea pe viitor acest gest pentru o Europa fara granite interne si fara controale la frontiera dintre state.
Viziunea lor a condus intr-o prima faza la un acord intre Germania, Franta, Tarile de Jos, Belgia si Luxemburg, incheiat in 1985 pe nava "Astrid" pe raul Mosel, in dreptul micii localitati de frontiera Schengen din Luxemburg.
A urmat semnarea Conventiei de Implementare a Acordului Schengen, in data de 19 iunie 1990. In momentul intrarii in vigoare, in anul 1995, aceasta a eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare si a creat o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare.
De asemenea, au fost stabilite reguli comune in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala. Toate aceste masuri, impreuna cu Acordul Schengen, Conventia de Implementare a Acordului Schengen, deciziile si declaratiile adoptate de catre Comitetul Executiv Schengen stabilit în 1990, precum si protocoalele si acordurile de aderare care au urmat constituie acquis-ul Schengen.
Initial, acquis-ul Schengen nu a facut parte din cadrul legislativ comunitar. Acest lucru s-a schimbat insa odata cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, in data de 2 octombrie 1997, intrat in vigoare la data de 1 mai 1999. Un Protocol atasat Tratatului de la Amsterdam incorporeaza acquis-ul Schengen in cadrul legislativ si institutional al Uniunii Europene.
Incepand cu acest moment, acquis-ul Schengen face parte din legislatia comunitara si a fost transferat in noul Titlu IV- Vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor, al TUE.
În prezent, 25 state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen. Acestea sunt: Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Olanda, Italia, Portugalia, Spania, Grecia, Austria, Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia etc, in timp ce Romania este aspirante la intrarea in spatiul Schengen.Aderarea la spatiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor intre frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplica in intregime acquis-ul Schengen, fiind creata o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala.
Revenind la Romania, MAE si Basescu au primit in aceasta saptamana o lovitura grea, Germania si Franta prin ministrii de externe su sdresat o scrisoare comisarului european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström,prin care cer amânarea aderării României şi Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie, subliniind că un aviz pozitiv în acest sens dat în luna martie a anului viitor ar fi "prematur", in opinia celor doi nu sunt întrunite condiţiile pentru aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen".În consecinţă, mai avertizează cei doi miniştri, alăturarea României şi Bulgariei spaţiului de liberă circulaţie în martie 2011 ar putea avea "consecinţe grave pentru securitatea internă a UE şi pentru fiecare stat membru" deoarece lacunele invocate "au incidenţă asupra supravegherii frontierelor într-o regiune strategică şi asupra accesului deplin la datele Schengen".
Ca raspuns Basescu si MAE, isi exprima regretul fata de demersul celor doi miniştri, afirmand totodata ca atat Romania cat si Bulgaria sunt discriminate,Trebuie să avem aceleaşi condiţii pe care le-au avut toate statele şi care sunt precizate şi în tratatul de aderare", a subliniat el, referindu-se la aspectele tehnice.
"Introducerea de noi condiţionalităţi contravine dreptului european şi creează un precedent inacceptabil", a adăugat Băsescu. Trebuie să avem aceleaşi condiţii pe care le-au avut toate statele şi care sunt precizate şi în tratatul de aderare", a subliniat el, referindu-se la aspectele tehnice.
"Introducerea de noi condiţionalităţi contravine dreptului european şi creează un precedent inacceptabil", a adăugat Băsescu.
Se pare ca si in politica e ca la fotbal, atunci cand nationala mai pierde o calificare ne fura arbitri, in politica ne discrimineaza, asta e caracterul poporului roman, sa fie frustrat si umil. Însă din păcate nu prea văd politcieni capabili de ripostă prin Bucureşti. Mai degrabă vocile publice se vor împărţi în două tabere: cei care vor exalta la vestea că Franţa şi Germania văd corupţie la Bucureşti şi cei care se vor strădui să condamne atitudinea marilor puteri europene. România nu va fi capabilă să se apere în Uniunea Europeană, nici azi, nici peste multă vreme de acum încolo. Politcienii şi publicul sunt slab informaţi cu privire la Uniune şi ce se întâmplă la Bruxelles, absorbţia fondurilor comunitare este la pământ. Singurul câştig al românilor din aderarea la Uniunea Europeană este libertatea de circulaţie. Occidentalii mulg tot ce se poate mulge: de la piatră şi lemn până la oameni (indiferent că este vorba de informaticieni sau prostituate). Ne-am aruncat în braţele behemotului de frică să nu ne calce în picioare. Acum o să ne mănânce.
Ar trebui să învăţăm de la irlandezi şi danezi, de la greci şi portughezi. Fiecare din aceste naţiuni încearcă să îşi dezvolte un sistem imunitar, încearcă să se apere. Germania domină din ce înce mai mult continentul şi Uniunea Europeană, din mijlocul de blocare a expansiunii germane a devenit vehicolul acestei expansiuni. Ar trebui ca România să spună clar că nu are nevoie de Schengen şi nici de moneda unică europeană. Ar trebui făcute dezbateri publice reale cu privire la semnificaţia şi costurile acestor chestiuni, iar apoi ar trebui desfăşurate referendumuri. Poate că de fapt nu avem nevoie de Schengen, de ce să ne milogim să fim primiţi acolo unde nu suntem bineveniţi?
Oricum din punctul meu de vedere, UE se apropie de final, pe fondul crizei economice cred ca UE se va destrama, moneda unica urmand sa dispara revenindu-se la monezii nationale.
In anul 1984, fostul cancelar german Helmut Kohl s-a intalnit cu presedintele de atunci al Frantei, François Mitterand, la trecerea frontierei « Goldene Brenn » din apropiere de Saarbrücken. Aici au luat decizia de a elimina controalele la frontiera dintre Germania si Franta. Nici unul din ei nu banuise atunci ce insemnatate vizionara va avea pe viitor acest gest pentru o Europa fara granite interne si fara controale la frontiera dintre state.
Viziunea lor a condus intr-o prima faza la un acord intre Germania, Franta, Tarile de Jos, Belgia si Luxemburg, incheiat in 1985 pe nava "Astrid" pe raul Mosel, in dreptul micii localitati de frontiera Schengen din Luxemburg.
A urmat semnarea Conventiei de Implementare a Acordului Schengen, in data de 19 iunie 1990. In momentul intrarii in vigoare, in anul 1995, aceasta a eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare si a creat o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare.
De asemenea, au fost stabilite reguli comune in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala. Toate aceste masuri, impreuna cu Acordul Schengen, Conventia de Implementare a Acordului Schengen, deciziile si declaratiile adoptate de catre Comitetul Executiv Schengen stabilit în 1990, precum si protocoalele si acordurile de aderare care au urmat constituie acquis-ul Schengen.
Initial, acquis-ul Schengen nu a facut parte din cadrul legislativ comunitar. Acest lucru s-a schimbat insa odata cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, in data de 2 octombrie 1997, intrat in vigoare la data de 1 mai 1999. Un Protocol atasat Tratatului de la Amsterdam incorporeaza acquis-ul Schengen in cadrul legislativ si institutional al Uniunii Europene.
Incepand cu acest moment, acquis-ul Schengen face parte din legislatia comunitara si a fost transferat in noul Titlu IV- Vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor, al TUE.
În prezent, 25 state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen. Acestea sunt: Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Olanda, Italia, Portugalia, Spania, Grecia, Austria, Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia etc, in timp ce Romania este aspirante la intrarea in spatiul Schengen.Aderarea la spatiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor intre frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplica in intregime acquis-ul Schengen, fiind creata o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala.
Revenind la Romania, MAE si Basescu au primit in aceasta saptamana o lovitura grea, Germania si Franta prin ministrii de externe su sdresat o scrisoare comisarului european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström,prin care cer amânarea aderării României şi Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie, subliniind că un aviz pozitiv în acest sens dat în luna martie a anului viitor ar fi "prematur", in opinia celor doi nu sunt întrunite condiţiile pentru aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen".În consecinţă, mai avertizează cei doi miniştri, alăturarea României şi Bulgariei spaţiului de liberă circulaţie în martie 2011 ar putea avea "consecinţe grave pentru securitatea internă a UE şi pentru fiecare stat membru" deoarece lacunele invocate "au incidenţă asupra supravegherii frontierelor într-o regiune strategică şi asupra accesului deplin la datele Schengen".
Ca raspuns Basescu si MAE, isi exprima regretul fata de demersul celor doi miniştri, afirmand totodata ca atat Romania cat si Bulgaria sunt discriminate,Trebuie să avem aceleaşi condiţii pe care le-au avut toate statele şi care sunt precizate şi în tratatul de aderare", a subliniat el, referindu-se la aspectele tehnice.
"Introducerea de noi condiţionalităţi contravine dreptului european şi creează un precedent inacceptabil", a adăugat Băsescu. Trebuie să avem aceleaşi condiţii pe care le-au avut toate statele şi care sunt precizate şi în tratatul de aderare", a subliniat el, referindu-se la aspectele tehnice.
"Introducerea de noi condiţionalităţi contravine dreptului european şi creează un precedent inacceptabil", a adăugat Băsescu.
Se pare ca si in politica e ca la fotbal, atunci cand nationala mai pierde o calificare ne fura arbitri, in politica ne discrimineaza, asta e caracterul poporului roman, sa fie frustrat si umil. Însă din păcate nu prea văd politcieni capabili de ripostă prin Bucureşti. Mai degrabă vocile publice se vor împărţi în două tabere: cei care vor exalta la vestea că Franţa şi Germania văd corupţie la Bucureşti şi cei care se vor strădui să condamne atitudinea marilor puteri europene. România nu va fi capabilă să se apere în Uniunea Europeană, nici azi, nici peste multă vreme de acum încolo. Politcienii şi publicul sunt slab informaţi cu privire la Uniune şi ce se întâmplă la Bruxelles, absorbţia fondurilor comunitare este la pământ. Singurul câştig al românilor din aderarea la Uniunea Europeană este libertatea de circulaţie. Occidentalii mulg tot ce se poate mulge: de la piatră şi lemn până la oameni (indiferent că este vorba de informaticieni sau prostituate). Ne-am aruncat în braţele behemotului de frică să nu ne calce în picioare. Acum o să ne mănânce.
Ar trebui să învăţăm de la irlandezi şi danezi, de la greci şi portughezi. Fiecare din aceste naţiuni încearcă să îşi dezvolte un sistem imunitar, încearcă să se apere. Germania domină din ce înce mai mult continentul şi Uniunea Europeană, din mijlocul de blocare a expansiunii germane a devenit vehicolul acestei expansiuni. Ar trebui ca România să spună clar că nu are nevoie de Schengen şi nici de moneda unică europeană. Ar trebui făcute dezbateri publice reale cu privire la semnificaţia şi costurile acestor chestiuni, iar apoi ar trebui desfăşurate referendumuri. Poate că de fapt nu avem nevoie de Schengen, de ce să ne milogim să fim primiţi acolo unde nu suntem bineveniţi?
Oricum din punctul meu de vedere, UE se apropie de final, pe fondul crizei economice cred ca UE se va destrama, moneda unica urmand sa dispara revenindu-se la monezii nationale.
duminică, 19 decembrie 2010
Tinel a gandit
acest individ a gandit, in prostia lor crasa democrat-liberalii l-au scos in fata pe acest individ Gheorghe Tinel care a gandit ceva de genul acesta, in cadrul emisiunii Ora de Foc de pe Realitatea Tv
"Plopii, în momentul de faţă, fie se usucă şi cad, produc accidente pe drumurile judeţene, fie produc pagube liniilor de înaltă tensiune şi de joasă tensiune. O soluţie la nivelul consiliilor judeţene e să înlăture aceste pericole pentru circulaţie. E vorba de 7 milioane de metri cubi la nivel naţional", a spus deputatul PDL Gheorghe Tinel.
individul poate lua premiu Gandesc deci exist
Abonați-vă la:
Postări (Atom)