luni, 9 mai 2011

Wouter Weylandt


Astazi 9 mai 2011, ciclismul a mai facut o victima,in etapa a treia a Turului Italiei, este vorba despre rutierul belgian Wouter Weylandt.
Acesta a fost un sprinter in varsta de 26 de ani, aflat in primul an ca rutier al echipei Leopard-Trek. El a devenit profesionist in anul 2004, alaturi de echipa Quick Step, acolo unde si-a trecut in palmares doua victorii in etape de Mare Tur: etapa 3 a Turului Italiei 2010 si etapa 17 a Turului Spaniei 2008. Acesta a decedat pe 9 mai 2011, dupa o cazatura grava, in care s-a lovit cu capul de asfalt. In ciuda manevrelor de resuscitare, belgianul nu a mai raspuns, insa din pacate a fost declarat decedat la spitalul din Genova.
Sa se odihneasca in pace

joi, 14 aprilie 2011

Talmacean, un imbecil



















uitaţi-vă la el cum danseaza, are cunostinte de literatura, poate sa participe la Dansez pentru tine sau la Românii au talent, cica ar avea cam 40 de ani, este formator de opinie al unui partid ,,- PDL- ,,. Acest individ a candidat la alegerile parlamentare, unde si-a castigat colegiul dar din fericire noua lege electorala nu a permis acest lucru - adica sa-l vedem in parlament, a fost propus si pentru functia de prefect al Bucurestiului pe care deasemea a ratat-o, insa este consilier municipal in Bucuresti

luni, 24 ianuarie 2011

24 Ianuarie





Astazi 24 ianuarie 2011, se implinesc 152 de ani de la Unirea Principatelor Române cunoscută şi ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea şi reprezintă unificarea vechilor state Moldova şi Ţara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească. Totuşi, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două ţări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele ţări, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc în 1857 a dus la Convenţia de la Paris din 1858, o înţelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două ţări, cu guverne diferite şi cu unele instituţii comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, aducându-le într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniştilor din cele două ţări, Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituţia adoptată în acel an a denumit noul stat România.